Nu există o secțiune umanitară

Expresia „Nu“ nu este o particulă de negație

Nu, nu, pentru o astfel de „particulă“ are un nume special - cuvântul-teză. Lor da mici. nr. OK în Anglia. Poate altceva. Aceste cuvinte sunt similare celor interjecții mai mult de particule.

Acesta este primul exemplu. În al doilea - pentru tradiționala negare multiplă românească. Nimeni nicăieri nu a mers.

Cu toate acestea, din moment ce atunci când vorbește în română (ca să spunem așa) este (numele de specialitate în filologie, probabil este)

Mai mult decât atât, este în scris. Ca un negativ dublu, iar primul caz de omonime. Omonimie, sinonimie multe ametitoare, chiar si in mai multe viole cultivate pe teritoriul său, care a spus că cuvintele și sensurile asociate bijectie (dacă este tradus în matematică).

(Ei bine, și tot felul de metafore care, uneori, pur și simplu nu văd. Toți obișnuiți cu faptul că ceasul se execută, și chiar nu cred.)

Există câteva dintre cuvintele „da“, de fapt omonime.
Și este o particulă, și o interjecție, și unirea. El poate conta o duzină de înțelesuri.

Da, eu sunt. Ivan da Marya. Mici, dar ud al. Cine ești tu? Trăiască Partidul Comunist. Ei bine, da! Dar, în cazul în care nu-i.

Expresia „Nu“ nu este o particulă de negație, si da - o particulă obține orice particulă de îndoială (Duc.), Sau interjecție, în funcție de intonație și discursul expresiv, dar nu a fost aprobat de particula. Este că, în termeni istorici celebri „da da nu da“.

Acesta este primul exemplu. În al doilea - pentru tradiționala negare multiplă românească. Nimeni nicăieri nu a mers.

Gris în mesajul # 358688 a scris (a): Expresia „Nu“ există o particulă-otritsaniyaNe nu au un nume pentru o astfel de „particulă“ - cuvânt-propoziții. Acestea sunt câteva: Da, Nu, OK în Anglia. Poate altceva. Aceste cuvinte sunt similare celor interjecții mai mult de particule.

Omonimie, sinonimie multe ametitoare, chiar si in mai multe viole cultivate pe teritoriul său, care a spus că cuvintele și sensurile asociate bijectie (dacă este tradus în matematică).

Poate că, dacă orice cuvânt sau o expresie vorbită foarte emoțional și perceput ca un întreg, poate fi, de exemplu, o interjecție, o ofertă?

Punct de vedere istoric, încă mai primar - vorbire care este limba vorbită și limba scrisă - o formalizare de vorbire. Și, ca orice formalizare este întotdeauna incompletă și inexactă. Efectul invers al interpretării scrise este acolo, dar funcția este singurul discurs -> scrisoare. Deci?

Pentru a reflecta toate scrisul este posibil să se introducă mai multe mărci și nume. Și apoi altul, și atât de mult escho.Stolko necesare pentru nivelul dorit de reflexie a sensului, adică, până când nu există suficientă înțelegere practică.
Cum de a înregistra întreg, cum ar fi muzica de înregistrare - note, cheie, tempo-ul, durata, repetiție, melismă. puțini, adică, orice muzician va juca în felul lor. De aceea, du-te și ascultă clasice (de zeci de ori pentru a auzi) nu este atât de mult muzica precum și un muzician.

Chiar și limbaje de programare, inclusiv mai formale formale, de asemenea, cel mai bine să nu formaliza (și calculatorul, așa cum au fost, „înțelege propria lor“ informale, care este în mod oficial non-înregistrate), dar la fel de mult cât este necesar pentru oficializarea practicii, în cazul în care programul este viabil cu funcționalitatea necesară.

Noi rumynskogovoryaschie Papuans, nu este predispus la o negare totală de tot. Nu, sincer, nu suntem înclinați! Doar pentru noi, așa cum sa dovedit, „nu“ - acest lucru este destul de un început tradițional al pedepsei. Dacă aveți nevoie să fie auzit, indiferent de „nu“ te va rupe din reflex. Chiar dacă doriți să spun că drepturile celeilalte persoane. Nu, într-adevăr, astfel încât să se mențină un dialog în limba rusă.

În discursul firesc englezesc toate sa dovedit destul de cum era de așteptat. În primul rând sacramentală «I», al doilea cel puțin sacramentală «tu», al treilea «este». British - sunt oameni simpli și ei spun exact ceea ce vor să spună. Nu - deci nu, da - deci da.

În limba rusă tot mai dificilă. Mai mult de jumătate din cuvintele folosite în vorbire naturală, nu înseamnă nimic. În lume există un termen lingvistic „lexicon discursivă“, sau sub formă martor. Acest lucru este ceva de genul „e“.

Poate că, dacă orice cuvânt sau o expresie vorbită foarte emoțional și perceput ca un întreg, poate fi, de exemplu, o interjecție, o ofertă? imagine

Indiferent este cazul.

Punct de vedere istoric, încă mai primar - vorbire care este limba vorbită și limba scrisă - o formalizare de vorbire. Și, ca orice formalizare este întotdeauna incompletă și inexactă.

Pentru a reflecta toate scrisul este posibil să se introducă mai multe mărci și nume. Și apoi altul, și atât de mult escho.Stolko necesare pentru nivelul dorit de reflexie a sensului, adică, până când nu există suficientă înțelegere practică.
Cum de a înregistra întreg, cum ar fi muzica de înregistrare - note, cheie, tempo-ul, durata, repetiție, melismă. puțini, adică, orice muzician va juca în felul lor. De aceea, du-te și ascultă clasice (de zeci de ori pentru a auzi) nu este atât de mult muzica precum și un muzician.

Un pic fals.

Chiar și limbaje de programare, inclusiv mai formale formale, de asemenea, cel mai bine să nu formaliza (și calculatorul, așa cum au fost, „înțelege propria lor“ informale, care este în mod oficial non-înregistrate), dar la fel de mult cât este necesar pentru oficializarea practicii, în cazul în care programul este viabil cu funcționalitatea necesară.

Categoric nu este adevărat.

Ei bine, acest lucru este un nonsens lingvistic naiv complet. Nu, știința naiv nu este rău, dar este aproape întotdeauna o reprezentare falsă.